Consiliul ştiinţific Acad. Dumitru PROTASE, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Prof. univ. Toader NICOAR , Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Dr. Volker WOLLMANN, Gundelsheim, Germania Colegiul de redacţie Corneliu GAIU – redactor responsabil Radu Z GREANU – secretar de redac ie George G. MARINESCU Elena PLENICEANU Virgil MUREŞAN Horaţiu BODALE Lavinia MOLDOVAN Orice corespondenţ referitoare la publicaţia “Revista Bistriţei” se va adresa: Complexul Muzeal Bistriţa-N s ud Str. Gen. Grigore B lan, nr. 19 420016 Bistriţa Tel./fax: 0263-211063 E-mail: complexmuzealbn@yahoo.com Toute corespondance sera envoyée a l’adresse: Complexul Muzeal Bistriţa-N s ud Str. Gen. Grigore B lan, nr. 19 420016 Bistriţa Tel./fax: 0263-211063 E-mail: complexmuzealbn@yahoo.com Roumanie 2 Complexul Muzeal Bistriţa-N s ud 2016-2017 3 © Complexul Muzeal Bistriþa-Nãsãud ISSN 1222-5096 Editura Accent, 2017 Cluj-Napoca www.edituraaccent.ro Coperta I: Bistri a, Pia a Unirii. 4 CUPRINS Carol KACSÓ Vasele-strecurătoare fără fund ale culturii Suciu de Sus ............................................................................................. 9 Die bodenlosen Siebgefäße der Suciu de Sus-Kultur Marius ARDELEANU Surse literare privind existența armurii de tip linothorax .......................................................................................... 34 Ancient literary sources and the existence of linothorax type of armor Horațiu COCIВ Watchtowers and burgus-type structures reflected in Roman epigraphic sources (1st-3rd century A.D.). .................................................................................. 43 Turnuri de supraveghere іi structuri de tip burgus în sursele epigrafice romane (sec. I-III e.n.) Dan DANA De nouveau sur le miroir d’Iliїua avec l’inscription « Bonjour, madame ! » : une autre pièce issue du même atelier ......................................................................................................................... 52 Din nou despre oglinda de la Iliїua cu inscripţia „Doamna mea, salutare!”: o altă piesă produsă de acelaїi atelier Corneliu GAIU Plumburi romane din castrul de la Iliіua .................................................................................................................... 56 Des plombs romains du camp d’Iliіua Radu ZĂGREANU O statuetă din teracotă de epocă romană de la Budeіti (jud. Bistrița-Năsăud) ..................................................... 72 A Roman age terracota statuete from Budeіti (Bistrița-Năsăud county) Corneliu GAIU Mortaria din castrul roman de la Iliіua ........................................................................................................................ 76 Les mortiers de camp romain d’Iliіua Mihai Florin HASAN Familia nobiliară de Şintereag [Somkerek] іi evoluția acesteia de la finalul epocii angevine până în timpul jagellonilor [secolele XIV-XVI] B. Întregiri genealogice 1382-1526. [II] ........................................................................................................................ 98 The royal Somkerek family and their evolution from the end of the Angevin era to the Jangellons’ time (XIV-XVI centuries). B. Family tree 1382-1526. [II] Mihai Florin HASAN Familia nobiliară de Вintereag [Somkerék] іi evoluția acesteia de la finalul epocii angevine până în timpul jagellonilor [secolele XIV-XVI] 5 C. Limitele puterii: 1391-1430. Funcții, itinerarii1, familiari іi slujitori. Cazul lui Anthonius Erdélyi. [III] ............................................................................................................................... 109 The royal Somkerek family and their evolution from the end of the Angevin era to the Jangellons’ time (XIV-XVI centuries). C. Restrictions on power 1391-1430. Positions, itineraries, acquaintances, and servants. The case of Anthonius Erdélyi. [III] SIMON Zsolt Vigesima din Bistrița în Evul Mediu .......................................................................................................................... 115 La vigesima de Bistrița au Moyen-âge Anton E. DÖRNER Geneza іi primele decenii de evoluție a Curții princiare din Transilvania .......................................................... 121 Die Entstehung und Entwicklung des Fürstenhofes in den ersten Jahrzehnten in Siebenbürgen Anton Eilhart DÖRNER Fenomenul corupției în societatea transilvăneană în a doua jumătate a secolul al XVII-lea ............................. 134 Le phénomène de la corruption dans la société transylvaine dans la seconde moitié du XVIIe siècle Vasile MĂRCULEȚ Ioan MĂRCULEȚ Considerații privind funcționarea Districtului Protopopesc Român Unit al Mediaіului în secolul al XVIII-lea .......................................................................................................................... 139 Considerations Regarding the Functioning of the Romanian Greek-Catholic Deanery Medias during the 18th Century Elisabeta SCURTU Câteva precizări privind stola din Vicariatul Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ...................... 143 Quelques précisions sur l’étole du Vicariat de Rodna dans la seconde moitié du XIXe siècle Antal LUKACS, Вerban POPESCU DOLJ Biserica veche din Viіtea de Jos, Braіov, Sf. Mihail іi Gavril ................................................................................. 147 L’ancienne église de Viіtea de Jos – Braіov. Saints Michel et Gabriel Emilia MĂȚAN Problematica națiunii іi reflecția ei în arhitectura oraіului Cluj în secolul al XIX-lea........................................ 158 The nation’s maters and their reflection on the architecture of the city of Cluj in the XIX century. Florin VLAВIN Rolul registrelor de stare civilă în cercetarea demografică. Studiu de caz – Căsătoria іi divorțul la românii ortodocіi din localitatea Bistrița-Bârgăului în perioada 1850-1870 .................................................... 168 Le rôle des registres d’état civil dans la recherche démographique. Stude de cas – le mariage et le divorce chez les roumain orthodoxes de Bistrița-Bârgăului du 1850 au 1870 Alexandru BĂIEВ Activități economice ale populației evreieіti în Districtul Năsăud (1861-1876) .................................................. 174 Economic activities of the Jewish population in the District of Năsăud (1861-1876) 6 Cornelia VLAВIN Fondurile grănicereіti năsăudene іi formarea elitelor româneіti din Țara Năsăudului ................................... 179 Les fonds de la garde-frontière de Năsăud et la formation des élites roumaines au Pays de Năsăud Petre DIN Aspecte ale vieții cotidiene іi ale mentalității colective în timpul Primului Război Mondial. Studiu de caz: Anul 1917 ............................................................................. 193 Aspects of daily life and the collective mentality during the First World War. Study case: 1917 Florin VLAВIN Dorin DOLOGA Locuitori din Bistrița participanți la Primul Război Mondial. [II] ......................................................................... 200 Les habitants de Bistrita participants à la Première Guerre Mondiale. [II] Adrian ONOFREIU În România Mare. Contribuții documentare referitoare la situația județului Bistrița-Năsăud ......................... 208 In Grossrumänien. Urkunden-Beiträge betreffend die Situation des Kreises Bistrița Năsăud Viorel RUS Despre masiva fraudare a rezultatelor alegerilor parlamentare din noiembrie 1946 în arealul actualului județ Bistrița-Năsăud ............................................................................ 237 Tout gréement massive des résultats des élections législatives de novembre 1946 dans les comté Bistrița-Năsăud Toader NICOARĂ Istoria іi memoria.......................................................................................................................................................... 241 Histoire et mémoire Adrian-Gabriel POP Aspecte din existența Universității „Bolyai” din Cluj în anii `50 ........................................................................... 247 Aspects of the existence of University Bolyai University in Cluj in the 50s LAKATOS Artúr Opinii pe marginea unui document: Raportul de încheiere a verificării membrilor PMR din Cluj, 1950 ............... 255 Issues raised on a specific document: The final report on the assessment of PMR members of Cluj, 1950 Ioan MĂRCULEȚ Vasile MĂRCULEȚ Aspecte privind modificările produse în repartiția teritorială a populației rome din România, între 2002 іi 2011 .................................................................................................. 274 Aspects regarding the modifications produced in the territorial distribution of the Roma population from Romania between 2002 and 2011 Lavinia MOLDOVAN Recenzie: Вtefan BACHIВ, Viorel RUS, REBRA – REPERE MONOGRAFICE...................................................... 279 7 Plumburi romane din castrul de la Ilișua Corneliu GAIU Cuvinte cheie: epoca roman , Ili ua, plumb, pondus, plumbata, oglind . Mots-clé: époque romaine, Ili ua, plomb, pondus, plumbata, miroir. Fără a reprezenta un material de bază în producția atelierelor іi artizanilor, exploatarea іi prelucrarea plumbului a cunoscut o destul de amplă dezvoltare, probată de cele 2.000 de mine cartografiate1 în Imperiu іi de numărul semnificativ de lingouri іi obiecte prelucrate sau comercializate, găsite în aіezări іi castre2. Datorită punctului său de topire scăzut (327˚ C), plumb este uіor de lucrat iar extragerea sa din minereuri de plumb este un proces metalurgic simplu. Fiind un produs secundar rezultat din extragerea argintului sau cuprului, plumbul a fost utilizat pe scară largă în construcții, aducțiuni de apă, gliptică, obiecte cu caracter uzual sau votiv, comercializat sub formă de lingouri de 30-75 kg, unele ajungând іi la 150-250 kg3, multe purtând іtampile ale producătorilor. Prezența pieselor din plumb în provincia romană Dacia a fost semnalată prin descoperiri diverse, care includ ateliere, tipare4, creuzete, resturi de plumb іi obiecte diverse. O primă sinteză privind prelucrarea plumbului în Dacia ne-a oferit-o Doina Benea5, care trece în revistă principalele categorii de descoperiri: exploatări miniere, ateliere de plumbarii іi artefacte din plumb descoperite. Datorită atenției reduse acordate pieselor din plumb іi succesivelor reciclări pe care metalul le suporta6, nu avem o imagine suficient de exactă privitoare la prelucrarea іi utilizarea plumbului în provincie. Dacă unele tipuri de piese s-au bucurat de o atenție sporită (oglinzi, fistulae, obiecte de cult), zeci de obiecte mărunte sunt neglijate. Repertorierea obiectelor din plumb descoperite în castrul roman de la Iliіua poate sprijini un astfel de demers. Alături de numeroasele vestigii care fac dovada prezenței unor artizani іi ateliere meіteіugăreіti pentru prelucrarea bronzului іi fierului7, în castrul roman de la Iliіua au fost descoperite o serie de obiecte din plumb, dovezi ale prelucrării acestui maleabil metal. Datorită faptului că plumbul se putea prelucra în cuptoare rudimentare cu degajare de temperaturi uіor de atins, iar turnarea în forme din lut sau piatră mono- sau bivalve, atelierele erau uіor de amenajat, probabil de către aceiaіi artizani care prelucrau іi bronzul. Activitatea unui astfel de atelier la Iliіua este probată prin numărul mare de bucăți de tablă іi topituri de plumb răspândite pe suprafața castrului (Pl. I/1-3), la care se adaugă seria de obiecte găsite în campaniile de cercetări arheologice desfăіurate în castru іi în vicusul militar, aparținând unor categorii extrem de diversificate de artefacte. Un opaiț de plumb (Pl. I/4-6) cu bazinul deschis, ciocul deteriorat іi tortița păstrată doar parțial a apărut în nivelul castrului de piatră. Formal se încadrează în tipul Loeschcke XI8. Lămpi de acelaіi tip lucrate din fier se cu1 2 3 4 5 6 7 8 Guenete-Beck, Furger 2004, 246, fig. 1; Bode 2008; Rothenhoefe, Hanel 2013. Cochet – Hansen 1986; Duvauchelle 1999; Guénete-Beck, Furger, 2004; Cochet 2000; Rothenhoefe, Hanel 2013. Handel 2011, 119; Domergue 1994. Tudor 1945-1947; Ciugudeanu 1994; Băluța 1997; Benga 1998. Benea2007; Benea 2008; Benea 2016. Duvauchelle, Monteiux 2013, 34; Meylan-Krause 2008; Feugere 2009, 127. Gaiu 2001; Gaiu 2011. În campania din 2014 au fost identificate la sud de castru ateliere metalurgice în care au fost găsite mari cantități de lupe de fier іi resturi de bronz, sugestive expresii ale activității artizanale la Iliіua. Loeschcke 1919, 146. Corneliu GAIU, Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-N s ud, e-mail: corneliugaiu@gmail.com Revista Bistriței XXX-XXXI/2016-2017, pp. 56-71 56 nosc atât din castrul de la Iliіua9, dar іi în alte centre militare din Dacia10. În schimb, opaițele de plumb reprezintă apariții exotice în lumea romană11, un număr ceva mai mare de astfel de lămpi fiind descoperite în Britannia12, cele mai multe provenind din mediul militar, 18 opaițe, іi doar 4 din centrele urbane ale provinciei. Cum cele mai multe exemplare provin din depozite de deіeuri, cu contexte neclare, retopirea іi reutilizări plumbului ar putea fi unul din explicațiile rarității acestei categorii de artefacte. Piesa din castrul de la Iliіua rămâne o descoperire singulară în Dacia, care se datează, după context, la sfârіitul sec. II іi începutul sec. III. O piesă de asemenea singulară o reprezintă obiectul din fier cu manіon din plumb (Pl. III/1) pe care îl atribuim unei hasta plumbaria, chiar dacă îi lipseіte vârful, de obicei cu aripioare sau piramidal (Pl. III/3-4)13. Piesa, confecționată dintr-o tijă de fier de secțiune rectangulară, lungă de 14 cm, are la bază un manіon de plumb fusiform, înfăіurat în jurul tijei, cu o greutate de 240 g. Acest tip de armă se presupune că a intrat în dotarea armatei romane, la sfârіitul secolului III, în timpul tretarhiei.14 Vegetius la sfârіitul secolului al IV-lea, în Epitome rei militaris (I.17) denumeіte acest tip de armă matiobarbulus „Plumbatarum quoque exercitatio, quos matiobarbulos vocant, est tradenda iunioribus”. Acesta relatează că în timpul împăratului Dioclețian, două legiuni din Iliria, Ioviani іi Herculiani, au câіtigat atât de multă experiență în manipularea acestei arme, încât au primit porecla de Matiobarbuli.15 Un autor anonim în lucrarea De Rebus Bellicis 10-11 imagina (Pl. IV/1) două tipuri de plumbatae: plumbatae trilobatae іi plumbatae mamillatae. Acestea aveau ca іi caracteristică un manіon din plumb înfăіurat pe tija armei, care-i conferea o forță mai mare de penetrare. Asupra denumirii acestei arme au fost emise diverse ipoteze, una dintre ele socoteіte că prefixul matio ar putea veni de la populația germanică a matiacilor care a furnizat soldați pentru trupele auxiliare din Imperiu. Aceіtia, sub numele de matiarii, sunt amintiți de către Ammianus Marcelinus alături de alte trupe în bătălia de la Adrianopole din 378 „Arbetionem... iter suum praeire cum lancieariis et matiariis et catervis expediorum praecepit”16. După alte opinii această denumirea îіi are originea în forma săgeții, de mamelon sau măciucă17. Socotită o armă surprinzătoare іi paradoxală18, plumbata a intrat în dotarea formațiilor de scutieri, care purtau câte cinci plumbatae în interiorul scutului, pe care le aruncau doar prin detenta brațului, înlocuind arcaіii „prope sagitatorum scutati imitari videntur officium”. Probabil, astfel de proiectile au fost preluate din dotarea triburilor germanice care utilizau vârfuri de săgeți cu lest de plumb19. Arheologia experimentală a permis înțelegerea mai corectă a formei іi modului de propulsie a plumbata. Vârfului de fier îi era ataіată o tijă din lemn completată de un stabilizator. Hasta plumbata, amplasată în concavitatea scutului nu putea depăіi înălțimea acestuia. Experimentele au demonstrat că eficiența cea mai mare o au exemplarele cu lungimi de cca. 50 cm, care la aruncare ating o înălțime de 10-14 m, іi o distanță între 30 іi 60 m.20 Cele peste 100 de piese descoperite, din Britania, Gallia, Germania, Pannonia, Iliria, Moesia іi până în Georgia21 au dimensiuni între 9,8 cm, exemplarul de la Doncaster, la piese de dimensiuni mari e 25,5 іi 27,5 cm, ilustrate de piesele găsite la Olimpia іi Siskia22. Greutatea variază de asemenea între 40 g іi 341 g. Th. Völling consideră că în secolul V lungimea іi greutatea plumbatae-lor creіte, concomitent cu capacitatea lor de penetrare23, acesta fiind socotit unul dintre criteriile de încadrare cronologică. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Protase et al. 1997, pl. LXX/2,3; Regep-Vlascici, 2008, 355, 359. pl I/1-2.; Regep-Vlascici 2008. Leibundget 1977, 302, nr. 1093, pl. 21; Deschler-Erb 1996, 36-37, fig. 32; Bussière, Wohl 2017, 466, cat. Nr. 631. Eckardt 1999, 17-18 іi 13, fig.4d cu răspândirea acestor piese în Britania. Völling 1991, 290, Abb. 2; Rupnik 2009, 497, fig. 6; Vujovic 2009, 208, fig. 2. Völling 1991, 296-297; Feugere 1993, 235-237; Bishop, Coulston 2006, 162; Mendez Arguin 2000, 338-339; Goncavales 2016, 161-162. Săgeți cu un lest de plumb erau utilizate încă din sec. II a.Chr. (Plinius, Historia Naturalis,X.50.97 arată că arabii vânau păsări cu ajutorul unor săgeți cu plumb plumbatis sagitis). Vujovič 2009, 204; Rupnik 2009, 491;Vermaat 2015. Apud Estiot 2008, 184. Kozlenko 2008, 342; Kozlenko 2009, 290. Estiot 2008, 185. Kozlenko 2008, 343. Eagle 1989, 247-253; Vermaat 2011; Emery 2010, 17-24. Buora 1997; Völling 1991, 296-298; Degan 1992, 146; Feugère 1993, 235-237; Vujović 2009; Rupnik 2009, 495-496; Vermaat 2015; Goncavales 2016, anexa 11. Völling 1991, 289; Feugère (M.), coll. Gilles (A.), Plumbata (Artefacts: PBT-4001) (htp://artefacts.mom.fr/result.php? id=PBT-4001), pagină consultată la 19/01/2017. Völling 1991, 295-296. 57 În afara unor vârfuri de săgeți cu manіon de plumb provenind din castrul de la Haltern, atribuite unor detaіamente răsăritene24, marea masă a descoperirilor provin din orizonturi romane târzii cuprinse între 280 іi 500 p.Chr. Unul din argumentele invocate pentru o astfel de datare îl constituie faptul că în Dacia, Germania Superior іi Raetia plumbatae mamillatae25 nu se cunosc. Singurele plumbata din Dacia au fost descoperite în nivele târzii, la Sucidava іi Hinova26 іi în Moesia Inferior la Halmiras27. Plumbata mamillata din vicusul de la Iliіua/Arco(ba)dara a fost descoperit în nivelul roman din a doua jumătate a secolului al II-lea іi începutul secolului III, deschizând posibilitatea ca acest tip de armă să fi fost în dotarea trupelor auxiliare, de infanterie sau de cavalerie, іi mai devreme decât ultima treime a secolului III. Plumbatae au început să fie utilizate pe scară largă după mijlocul secolului al III-lea іi în perioada bizantină timpurie dar orginea lor este mult mai veche. Predecesoarele acestor arme au fost probabil acele săgeți aruncate din praіtie care aveau ataіată o greutate din metal, denumite cestros іi cestrofendon, asemănătoare cu plumbata, pe care Polibius іi Titus Livius le menționează cu referire la al treilea război macedonean din 171 a.Chr.28 După M. Vujović reintroducerea acestei arme pe scară largă în perioada tretarhiei s-a datorat schimbărilor intervenite în echipamentul militar, a modului de purtare a luptelor іi nevoia de a înlocui formațiile de arcaіi cu alte trupe, lipsite de experiență.29 În inventarul castrului figurează, similar іi altor centre militare, piese utilizate în cântărirea rațiilor de hrană distribuite militarilor30 ori a altor materiale pentru care se impunea măsurarea cantității utilizate sau comercializate. Pondurile folosite erau confecționate din materiale diverse: piatră, marmură, bronz, fier sau plumb. În funcție de tipul de balanță sau cântar utilizat31, de perioada în care au fost confecționate, forma acestora se înscrie în serii tipologice variate32. În Dacia sunt semnalate descoperiri de pondera în multe dintre castrele іi centrele economice ale provinciei33, fără însă a dispune de un repertoriu pentru acestea. Singurele analizate au fost cele de tipul pondera examinata de la Potaissa іi Ulpia Traiana Sarmizegetusa34. Piesa rectangulară care are inscripționată pe ambele fețe valoarea de trei uncii35 în limba greacă (Pl. V 3), publicată de către Ligia Ruscu36, se înscrie în tipul de pondera specific sistemului ponderal al oraіelor de pe litoralul pontic іi denotă bogăția relațiilor dintre provincia Dacia іi vechile poleis de la Marea Neagră37. Diferența de greutate față de greutatea standard de 81,54 g este una obiіnuită, comună majorității pieselor cunoscute în Imperiu38, datorate unui sistem ponderal neuniform, adaptat local. Cea de-a doua piesă de formă rectangulară plată (Pl. V/1) cu o greutate de 51 g, corespunzătoare unei greutăți de două uncia (sextans), reprezintă o formă comună, prezentă în numeroase descoperiri de epocă romană, pentru cântărirea ingredientelor farmaceutice sau ale metalelor prelucrate de către artizani. Alte două ponduri neinscripționate, găsite în castru, au greutăți de 1370 g (Pl. VII/2), іi 936 g (Pl. VII/ 1), corespunzătoare valorii de cca. patru, respectiv de trei librae. Prima piesă, în formă de segment de sferă, încadrabilă în tipul іapte după clasificarea lui Marquet39 a avut la partea superioară un inel 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Kozlenko 2009, 295-296. Völling 1991, 291; Pflaum 2007, 297; Rupnik 2009, 496. Buora 1997, 244; Amon 2004, 87, 178, 191, pl. X/3-4; Amon 2011. Glad, Nuțu 2010, 135-136, fig. 2/3. Vujović 2009, 213. Vujović 2009, 214. Alicu 2004, 25. În epoca romană erau folosite atât cântare clasice cu două talere atârnate la capetele unei bare fixate printr-un cârlig median de suspensie cât іi statera sau trutina o balanță tipic romană, format dintr-o bară orizontală împărțită printr-un inel de suspensie în două brațe inegale. Brațul scurt a fost prevăzut cu o serie de cârlige, destinate să echilibreze mărfurile de cântărit. Brațul mai mare era împărțit prin linii numerotate sau incizii mai mici gradate pe bară, în funcție de mărimea de referință librae sau uncii. Pe acest braț se miіcă o greutate de cursor sau contragreutate care permite măsurarea mărfii. Muz 1983; Franken 1993; Corti 2001, 144 sqq.; Tarpini 2001, 179-190. Moisil 1957; Marquet 1970, 40-43. Buciumi (Chirilă, Gudea 1972, 84); Slăveni, Moldova Nouă, Porolissum, Gilău, Micia, Căіei (Bărbulescu 1995, 144, nota 21; Alicu 2004, 25; Benea). Bărbulescu1991; Bărbulescu 1995; Bărbulescu 2015, 150-151; Alicu 2004. La baza sistemului ponderal roman era livra a cărei greutate avea 327,45 g, uncia fiind 1/12 dintr-o livra, respectiv 27,29 g. Marquet 1970, 39; Muz 1983, 7, Tab. 1; Garbsch 1993, 273. Ruscu 2010. Ruscu 2010. C. Corti, P. Pallante, R. Tarpini, 2001, 278; Custura 2003, 673; Găzdac, Wright 2009, 185. Marquet 1970, 41. 58 din fier, pentru suspendarea pe scala balanței (Pl. VI). Ponduri similare se întâlnesc frecvent în descoperirile din Imperiu, fiind utilizate ca іi contragreutăți la măsurarea mărfurilor cu stadera40. Exemplarul de formă tronconică cu valoare destul de apropiată de trei librae, era utilizat ca greutate de cântar la distribuirea rațiilor de alimente în castru. Cele două piese au fost găsite în nivelul ultim de locuire, de la mijlocul sec. al III-lea, din barăci. O piesă inclusă de multe ori41 în categoria pondurilor, având o greutate de 192 g, aproximativ cu valoarea de іapte uncii (Pl. V/4), în formă de bară cu orificiu în partea superioară, o considerăm mai degrabă ca greutate pentru firul de plumb, utilizat de către constructori42. Capacul de vas cu buton central (Pl. II.4) cu diametrul de 40 mm care putea să fie capacul unui vas de mici dimensiuni, pyxidă sau balsamarium43, se numără între descoperirile rar întâlnite în epocă. Oglinzile (lat. speculum) în lumea romană antică erau considerate simboluri ale feminității іi frumosului. Acestea sunt caracterizate prin rame mici, cu sau fără mâner, realizate prin turnare din plumb într-o matriță, în centrul cărora se montează oglinzi din sticlă44. Rolul lor preponderent cultic sau votiv este dovedit atât prin zeitățile feminine invocate în inscripțiile amplasate pe unele exemplare cât іi prin ramele cu spații minore rezervate pentru montarea sticlei reflectorizante, puțin adecvate pentru a acționa ca o oglindă propriu-zisă. După forma ramei іi a mânerului acestea se grupează în mai multe tipuri45 La Iliіua, în afara unor oglinzi іlefuite din bronz, au fost descoperite іi piese din plumb, ilustrate printr-o ramă de oglindă (Pl. II.2) іi două capace de oglindă (Pl. II.1,3). Rama de oglindă cu rama zimțată pare a fi un produs al atelierului de la Apulum, unde au fost descoperite іi tipare pentru confecționarea oglinzilor46. Nu vom stărui asupra capacului de oglindă (pl. II/3) pe larg tratat de către Dan Dana în paginile acestei reviste47, іi care evidențiază legăturile acestui castru cu sudul elenofon. Cea de-a doua piesă inclusă în categoria capacelor de oglindă (Pl. II/1) prin decorul alcătuit din registre concentrice delimitate prin іiruri de puncte prelate, іiruri de S-uri culcate, cu un motiv floral central, subliniază specificul tipului care a circulat cu preponderență în zona Dunării de Jos іi a Balcanilor48. Pe lângă raritatea lor, piesele prezentate aduc încă o dovadă a activităților meіteіugăreіti de la Iliіua, іi chiar dacă dovezi evidente ale unui atelier de plumbari în castru lipsesc, cantitatea mare de resturi іi topitură de plumb susțin o astfel de ipoteză. 1. Opaiț (Pl. I. 4-6) din plumb cu rezervorul deschis, de formă ovală, ciocul deteriorat, baza plană, mâner în formă de tijă, păstrat parțial. Dimensiuni: L = 72 mm, l = 47 mm, H =16 mm, lățime mâner = 7 mm. Iliіua, castru, baraca V, -80 cm, castrului mare de pământ, mijl. sec. II. MB inv.: 23361. Inedită. 2. Capac (Pl. II. 4 a-b) din plumb de formă circulară, cu un buton central de formă cilindrică; pe partea anterioară balama de prindere păstrată parțial sub forma unei tije. Dimensiuni: diametru = 40 x 37 mm, h buton =10 mm greutate = 83 g. Loc de descoperire: Iliіua, castru, retentura dextra, suprafața A/2009, m 18, -45 cm. MB inv.: 25723. Inedită. 40 Corti, Pallante, Tarpini, 2001, 298, 304, fig. 224/7; Garbsch 1993, 279, fig. 2. 41 Corti, Pallante, Tarpini, 2001, 307, fig. 225/5, іi 226/5-6; Feugère 2009,117; Fernandez,Uceda 2017, 209-210, fig. 4/6-10, fig. 5/6-10. 42 Marquet 1970, 44; Cochet 2006, 210, fig. 88; Corti, Pallante, Tarpini, 2001, 307, fig. 225/5, 226/5-6. 43 O piesă asemănătoare, din bronz, M. Feugère, X. Charpentier, Les “petits“ objets. L. Maurin. Un quartier de Bordeaux du 44 45 46 47 48 Ier au VIIIe siècle. Les fouilles de la Place Camille-Jullian, 1989-1990, Fédération Aquitania, 2012, 383, fig. 8/68. Tudor 1945-1947; Tudor 1959; Benea 1974; Ciugudeanu 1994. Barata 2009, 427-454; Bózsa, Szabó, 2013, 45. Ciugudeanu 1994; Băluță 1997; Benga 2003; Bounegru et alii 2011, 128, nr. 260-261; Bózsa, Szabó, 2013, 16. Dana 2015, 113-122, cu o revenire în prezentul număr. Tudor 1959, 422, fig. 3.19; Elefterescu 2010, 493-496, pl. I/1-2. 59 3. Plumbata mamillata (Pl. III.1) vârf de hasta fragmentară confecționat dintr-o bară de fier de secțiune rectangulară pe care este înfăіurat un manіon de plumb în formă de butoiaі; lipsă vârful suliței. Dimensiuni: L = 14 cm, tija cu grosimea de 1,15 cm, manіonul de plumb de 6 cm lungime іi grosime de 2,7 cm; greutate = 240 g. Loc de descoperire: Iliіua, vicus, S3/1997, m 7, -110 cm. MB inv.: 25764. Inedită. 4. Tijă fier cu manșon de plumb (Pl. I.7) fragmentară; tija de secțiune pătrată cu latura de 16 mm îmbrăcată cu un manіon de plumb rectangular cu laturile de 35 x 42 mm, greutate = 270 g. Loc de descoperire: Iliіua, castru, retentura dextra, supr. A/2009, m 14, -85 cm. MB inv.: 25766. Inedită. 5. Pondera examinata (Pl. V. 3a-b). Greutatea în valoare de trei uncii (triou/gkion); placă de formă rectangulară, turnată din plumb în tipar bivalv, cu marginile supraînălțate pe ambele fețe; ele coboară oblic spre câmpurile adâncite. Pe ambele fețe texte în limba greacă. Pe fața A, între cele două rânduri ale inscripției, o reprezentare de animal (lupoaică?). Literele: fața A 5-8 mm; fața B 4-7 mm, fără ligaturi. (A) |ύ( ) ; (B) ύ | ( ) ί| . Fața A: TRIO/U(N)KION Fața B: TRIOUN/KI(O)N DI/KAION Dimensiuni: 45 x 45 mm, grosime 8-9 mm. Greutate 75,633 g. Loc de descoperire: Iliіua, castru, principia, aedes, S 16, m. 6, -70 cm. Inv.: 25.720. Bibl: Ruscu 2010. 6. Pondus (Pl. V.1); piesă de plumb, sub forma unei plăci rectangulare plate, cu marginile uіor arcuite іi fațetele lise. Dimensiuni: 29 x 34 x 4,5 mm, greutate = 51 gr. Loc de descoperire: Iliіua, castru, retentura, suprafață. Inv.: 25722. Inedit. 7. Pondus (Pl. VII. 2) Contragreutate pentru balanța romană cu un singur braț, lucrată din plumb, cu corpul în formă de butoi, avea în partea superioară un inel de atârnare din fier, păstrat parțial. Dimensiuni: H = 47 mm, d =66 mm, greutatea = 1370 g. Loc de descoperire: Iliіua, castru, praetentura sinistra, -45 cm. Inv.: 25725. Inedită. 8. Pondus (Pl. VII.1), de formă tronconică, cu baza concavă іi partea superioară marcată de o uіoară nervură. Dimensiuni: H = 59 mm, diametru bază = 52 mm, greutate = 936 g. Loc de descoperire: Iliіua, castru, praetentura sinistra, S3/2011, m. 8, -35 cm. Inv.: 25724. Inedită. 9. Pondus? (Pl. V.2). Piesă de formă discoidală cu marginile neregulate іi suprafețele arcuite; Dimensiuni: diametru = 25 mm, grosime = 3,8 mm, greutate = 23 g. Inv.: 25718. Loc de descoperire: Iliіua, castru, retentura dextra. Inedită. 10. Fir de plumb (Pondus?)49 (Pl. V.4), de formă piramidală, confecționat dintr-o bară de plumb de secțiune rectangulară, muchiile teіite, cap rotunjit cu un orificiu de formă circulară pentru suspendare. Dimensiuni: H = 83 mm, bază 19 x 16 mm, greutate = 192 gr. 49 Feugère (M.), Gilles (A.), coll. Mosca (P.), Roca (Y.), Peson pyramidal (Artefacts: PSN-4001), htp://artefacts.mom.fr/result. php?id=PSN-4001, pagină consultată la 06/12/2017. 60 Loc de descoperire: Iliіua, castru, 1995, via praetoria, -40 cm. Inv.: 25719. Inedită. 11. Ramă de oglindă (Pl. II.2) turnată din plumb în tipar bivalv, de formă circulară decorată cu trei registre concentrice formate din іiruri de linii oblice іi globulare; pe circumferință are un decor dentiform. Dimensiuni: diametru = 43 mm, lățime ramă = 7 mm, diametrul interior = 20 mm. Loc de descoperire: Iliіua, castru. Bibl: Dana 2015, fig.10. 12. Capac de oglindă (Pl. II. 3) din plumb găsit într-o cameră de pretoriul Iliіua purtând o inscripție în limba greacă. Discul, care are o bordură proeminentă uіor, este traversat de un fir central, care nu este rectiliniu: în partea superioară sunt prezentate în relief două păsări față în față simetric, în timp ce partea inferioară este ocupată câmpul epigrafic cu inscripția în limba greacă ί χ ῖ (echivalent al formulei Ave domina). Piesa a fost turnat într-o matriță de lut. Dimensiuni: diametru = 25 mm; grosime=1,8 mm; Greutate = 55 g. Inv.: 24610. Bibl: Dana 2015. 13. Capac de oglindă (Aplică ?) (Pl. II.1 a-b) de formă discoidală plată, cu suprafața organizată în register concentrice. Rama perlată are două extensii cu decor în formă de vrejuri, dispuse simetric. Spre interior urmează un registru alcătuit dintr-un іir de „S”-uri culcate. În central piesei, două cercuri concentrice, cel interior fiind perlat, care mărginesc o floare cu іase petale, intercalate de tot atâtea mici perle. Suprafața posterioară lisă, cu suprafața vălurită. Dimensiuni: diametru = 42 mm, greutate = 13 g. Loc de descoperire: Iliіua, vicus, S2/1989, m 15, -50 cm. Inv.: 20086. Inedită. 14. Buton de mobilier (Pl. II.5) din plumb, turnare în formă de cap de leu cu gura larg deschisă, coama іi botul tratate superficial. Dimensiuni: L = 27 mm, l = 29 mm , grosime = 15 mm, greutate = 23 g. Loc de descoperire: Iliіua, castru, retentura dextra, S1/2002, m. 30, -100 cm. Inv.: 25766. Inedit. 15. Disc de plumb (Fusaiolă ?). (Pl. V.5). Disc circular plat cu o gaură centrală.50 Dimensiuni: d = 25 mm, grosime = 5 mm, diam. Gaură = 7 mm, greutate = 23 g. Loc de descoperire: Iliіua, castru, retentura dextra, nivelul castrului de piatră. Inv.: 25765. Inedit. Des plombs romains du camp d’Ilișua (Résumé) A côté des nombreuses traces qui prouvent la présence des artisans et des ateliers pour le travail du bronze et du fer, dans le castrum romain d’Ili ua les fouilles ont mis en lumière des objets en plomb, preuve du traitement de ce métal. A côté des rebuts et des déchets qui soutiennent l’hypothèse d’un atelier pour le travail du plomb, nous nous trouvons dans le castrum quelques objets fait de ce matériel : un chandelier à basin ouvert (Pl.I.4-6), des rames et des couvercles pour les miroirs (Pl. II. 1-3), des ponds (Pl. V. 1.4), un couvercle d’un pot (Pl. II.4), une pièce d’armememnt, plumbata (Pl. III.1), la plupart parus dans des contextes claires, provenant de la seconde moitié du IIe siècle et de la première moitié du IIIe siècle. 50 Schuster 243, pl. 29,nr. 237. 61 Bibliografie Alicu 2004 Amon 2004 Amon 2011 Băluța 1997 Barata 2009 Bărbulescu 1991 Bărbulescu 1995 Benea 2007 Benea 2008 Benea 2016 Benga 2003 Bishop, Coulston 2006 Bode 2008 Bonnamour 2000 Bounegru et alii 2011 Bózsa, Szabó 2013 Buora 1997 Božič 2005 Bussière, Wohl 2017 Ciugudeanu 1994 Chirilă-Gudea 1972 Cochet, Hansen 1986 D. Alicu, „Pondera en Dacie romaine”, în Muіețeanu (edit.) The Antique Bronzes: Typology, Chronology, Authenticity, Editura Cetatea de Scaun, Bucureіti, 2004, 25-27. L. Amon, Armamentul іi echipamentul armatei romane în Dacia sud-carpatică, Craiova, 2004. L. Amon, „Armamentul roman în secolul lui Constantin cel Mare”, în Gh. Buzart, St. Cheptea, M. Cîrstea (coord), Istorie іi societate, III, ed. Mica Valahie, Bucureіti, 2011, 101110. C. Băluță, „Tipar trivalv pentru oglinzi cu rama din plumb descoperit la Apulum”, în ActaMN, 34, 559-570. G. Barata, „La bella e lospecchio: alcune inscrizioni greche suspecchieti in piombo”, în A. Martinez Fernandes (ed), Estudios de Epigrafia Griega, La Laguna, 2009, 427-454. M. Bărbulescu, „Pondera examinata du camp légionnaire de Potaissa”, în Specimina Nova, 7/1, Pécs, 1991, 235-246. M. Bărbulescu, „Pondera examinata din castrul legionar de la Potaissa”, în Din istoria Europei romane, Oradea, 1995, 137-144. D. Benea, „Officinae plumbariae in der Provinz Dakien”, în S. Nemeti et al. (eds.), Dacia Felix. Studia Michaeli Barbulescu oblata, Cluj-Napoca, 2007, 537-553. D. Benea, „Unele aspecte privind prelucrarea plumbului în provincia Dacia. Atelierele [Officinae plumbariae in der Provinz Dakien]”, în D. Benea (coord.), Dacia în sistemul socio-economic roman. Cu privire la atelierele meіteіugăreіti locale, Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Temesiensis, 9, Timiіoara, 2008, 229-255. D. Benea, „Werkstäten für Buntmetallver arbeitung in der Provinz Dakien”, în H.-U. Voß, N. Müller-Scheeßel (Hrsg.), Archäologie zwischen Römern und Barbaren. Zur Datierungund Verbreitung römischer Metallarbeiten des 2. und 3. Jahrhunderts n.Chr. im Reich und im Barbaricum – ausgewählte Beispiele, Gefäße, Fibeln, Bestandteile militärischer Ausrüstung, Kleingerät, Münzen, Internationales Kolloquium Frankfurt a.M., 19.-22. März 2009, Bonn 2016, 777-792. M.S. Benga, „Un tipar inedit ilustrând turnarea ramelor de oglinzi păstrat în colecțiile muzeului din Sebeі”, în Buletinul Cercurilor Вtiințifice Studențeіti. Arheologie-Istorie-Muzeologie, 9, 2003, 91-95 M.C. Bishop, J.Ch.N. Coulston, Roman Military Equipment. From the Punic Warstothe Fall of Rome, Oxford, 2006. M. Bode, Archäometallurgische Untersuchungen zur Blei-/Silbergewinnung im Germanien der frühen Römischen Kaiserzeit, PhD thesis, Westfälische Wilhelms-Universität Münster 2008). htps://d-nb.info/992682231/34. L. Bonnamour, „Les ponts romains de Chalon-sur-Saône [Etude préliminaire de la pile n° 3]”, în Gallia, 57, 2000, 273-306. G. Bounegru, R. Ciobanu, R. Ota, D. Anghel, Lux, util іi estetic la Apulum. Podoabe іi accesorii vestimentare. Catalog de expoziție, Alba Iulia, 2011. A. Bózsa, A. Szabó, „Ajándek a Szépnek”, A Magyar Nemeti Muzeum. Római gyüjtéményének olamtürei, Budapest, 2013. M. Buora, „Nuovi studi sulle plumbatae (= matiobarbuli?). A proposito degli stanziamenti militari nel l’Illirico occidentale e nel l’Italia orientale nel IV e al l’inizio del V secolo”, în Aquileia Nostra, 68, 227-246. D. Božič, „Die spätrömischen Hortfunde von der Gora oberhalb von Polhov Gradec”, în Arheološki vestnik, 56, 2005, 293-368. J. Bussière, B. Lindros Wohl , Ancient Lamps in the J. Paul Gety Museum, first edition 2017, www.gety.edu/publications/ancient lamps. D. Cigudeanu, „O descoperire ilustrând fabricarea oglinzilor din plumb la Apulum”, în ActaMN, 31, 231-234. E. Chirilă, N. Gudea,V. Lucăcel, I. Pop, Castrul roman de la Buciumi, Cluj, 1972. A. Cochetet J. Hansen, Conduites et objets de plomb gallo-romains de Vienne (Isère), Paris, 1986. 62 Corti, Pallante, Tarpini 2001 Custurea 2003 Deschler-Erb 1996 Domergue 1994 Drost, Estiot 2010 Dubuis 2013 Dana 2015 Degen 1992 Duvauchelle 1999 Duvauchelle, Monteix 2013 Eckardt 1999 Fernandez, Uceda 2017 Estiot 2008 Feugère 1993 Feugère 2009 Franken 1993 Garbsch 1993 Găzdac, Wright 2009 Glad, Nuțu 2010 Gonçalves 2016 Guénete-Beck, Furger 2004 Kozlenko 2008 Marquet 1970 C. Corti, P. Pallante, R. Tarpini, „Bilance, stadere, pesi e contrappesi nel Modenese”, în C. Corti, N. Giordani (dir.), Pondera. Pesi e Misure nel l’Antichità, Modena, 2001, 271-313. G. Custurea, „Ponduri antice іi medievale descoperite recent în Dobrogea”, în Pontica, 35-36, 672-683 E. Deschler-Erb, „Die Kleinfunde aus Edelmetall, Bronze und Blei”, în Deschler-Erb (Red.), Kantons archäologie Zürich. Beiträge zum römischen Oberwinterthur – Vitudurum 7, Monographien der Kantonsarchäologie Zürich, 27, 1996, 13-139. C. Domergue, „Production et commerce des métaux dans le monde romain : l’exemple des métaux hispaniques d’après l’épigraphie des lingots”, în Epigrafia della produzione e della distribuzione, Actes de la VIIe Rencontre franco-italienne sur l’épigraphie du monde romain, Rome, 5-6 juin 1992, École Française de Rome, 1994, 61-91, www.persee.fr/doc/efr_0000-0000_1994_act_193_1_3071, accesat 16.06.2016. Vincent Drost, Sylviane Estiot, „Maxence et le portrait militaire de l’empereur en Matiobarbulus”, în RN, 2010, 435-445. B. Dubuis, „De la consommation au recyclage du plomb.L’étude des déchets de l’agglomération antique de Mathay-Mandeure Epomanduodurum”, în Les Nouvelles de l’archéologie, 131, Mars 2013, 39-44. D. Dana, „«Bonjour, madame !» sur le couvercle d’un miroir : nouvelle inscription grecque d’Iliіua sur instrumentum, în Revista Bistriței, 29, 2015, 113-122 R. Degen, „Plumbatae. Wurfgeschosse der Spätantike”, în Helvetia Archaeologica, 92, 1992, 139-147. A. Duvauchelle, „Un atelier de métallurgie du plomb du Bas-Empire à Avenches/ EnSelley, investigations 1997”, în Bulletin de l’Association Pro Aventico, 41, 1999, 133-146. A. Duvauchelle, N. Monteix, „Comprendre la métallurgie du plomb”, în Les Nouvelles de l’archéologie, 131, Mars 2013. H. Eckardt, „Iluminating Roman Britain”, în TRAC, 99, 8-21. R. Fernández, H. Uceda, „Librae, staterae y aequipondia de Segobriga. Instrumentos de pesar hallados en la ciudad y su entorno”, în Lucentum, XXXVI, 201219, htp://doi.org/10.16995/TRAC1999_8_21. S. Estiot, „Sine arcu sagitae: la représentation numismatique de plumbatae/ matiobarbuli aux IIIe? IVe siècles (279-307 de n.è.)”, în Num. Zeitschrift, 116/117 [Festschrift für Günther Dembski]: Wien, 2008, pp. 177-201, htp://hdl.handle. net/10045/71594. M. Feugère, Les armes des Romains, de la République à l’Antiquité tardive, Paris 1993. M. Feugère, „Militaria, objets en os et en métal”, în C. Goudineau, D. Brentchaloff, Le camp de la Flote d’Agrippa à Fréjus. Les fouilles du quartier de Villeneuve, Paris, 2009, 107-177. N. Franken, „Zur Typologie antiker Schnellwagen”, în Bonner Jahrbücher, 193, 1993, 69-120. J. Garbsch, „Gewichte gleicharmiger römischer Waagen in der Prähistorischen Staatssammlung München”, în Budapest Régiséger, 30, 1993, 273-280. Cr. Găzdac, B. Wright, „Counterfeiting official Roman Weights. The inscribed Cup-Weight from Porolissum”, în EphemNap, XIX, 2009, 183-190. D. Glad, G. Nuțu, „L᾿armament du Nord de la Dobroudja. Un examen preliminaire”, în Studia Antiqua et Archaeologica, XVI, 2010, 131-146. Bruna Campos Gonçalves, Treinamentos e disciplinas militares do exército romano bárbaro no Século IV D.C., Franca : [s.n.], 2016. B. Guénete-Beck, Al.R. Furger, „Blei für Augusta Raurica”, în Jahresberichte und Kaiseraugst, 25, 2004, 245-272. A. Kozlenko, „Barbarian Throwing Clubs and the origins of Roman Plumbatae”, în JRMES, 16, 2008, 341-348. A.-M. et L. Marquet, „Les poids gallo-romains”, în Forum, 1, 1970, 37-44. 63 Moisil 1957 Muz1983 Petcu 2017 Protase et alii 1997 Radman-Livaja 2004 Raepsaet-Charlier 2011 Regep-Vlascici 2008 Rothenhoefe, Hanel 2013 Rupnik 2009 Ruscu 2010 Schuster 2006 Sherlock 1978 Suto 2016 Tarpini 2001 Tudor 1959 Milner 1996 Völling 1991 Vujovic 2009 C. Moisil, „Ponduri inedite sau puțin cunoscute din Histria, Callatia іi Tomi”, în SCN., 1, 1957, 247-295. A. Muz, „Römische Waagen und Gewichte aus Augst und Kaiseraugst”, în Augster Museumshefte, 6, Augst 1983. R. Petcu, „Redescoperirea patrimoniului pierdut: două oglinzi romane de plumb găsite la Ulmetum (Scythia Minor). Simbolistică іi utilizare”, în Ex Ponto, 1, 2017, 163-169. D. Protase et alii, Castrul roman de la Iliіua, Bistrița, 1997. I. Radman-Livaja, Militaria Sisciensia. Nalazi rimske vojne opreme iz Siska u fundusu Arheoloskoga muzeja u Zagrebu, Zagreb, 2004. M.Th. Raepsaet-Charlier, „Plumbum Germanicum.Nouvelles données”, în L'Antiquité Classique, 80, 2011, 185-197. S. Regep-Vlascici, „Producția locală de opaițe de fier din Dacia romană”, în Dacia în sistemul socio-economic roman, Timiіoara, 2008, 353-36. P. Rothenhoefer and N. Hanel, „The Romans and Their Lead – Tracing Innovations in the Production, Distribution, and Secondary Processing of an Ancient Metal”, în Burmeister/ Hansen, / Kunst/ Müller-Scheeßel (Eds.), Metal Maters. Innovative Technologies and Social Change in Prehistory and Antiquity, Rahden/Westf., 2013, 273-282. L. Rupkin, „New Plumbata mamilata find from Szentrendre”, în Ex officina..., Studia in Honorem Dénes Gabler, Györ, 2009, 491-499. L. Ruscu, „Ein Gewicht aus dem Römerkastell von Iliіua”, în EphemNap, XX, 2010, 205-210. J. Schuster, Die Buntmetallfunde – Chorologie – Technologie, Oldenburg: Isensee, 2006. David Sherlock, „A Roman ‘Mars-barb’ from Burgh Castle”, în Proceedings of the Suffolk Institute of Archaologgy, 34, 1978, 141-143. M. Suto, „I pesi parlano: i pondera metallici e lapidei iscriti del Museo Archeologico Nazionale di Aquileia”, în Antichità Altoadriatiche, LXXXII, 2016, 291-314. R. Tarpini, „Bilance e Stadere”, în C. Corti, N. Giordani (dir.), Pondera. Pesi e Misure nel l’Antichità, Modena 2001, 179-190. D. Tudor, „Le dépot miroirs de verre doublé de plomb trouvé à Sucidava”, în DaciaNS, 3, 1959, 415-432. Vegetius. Epitoma of Military Science, Liverpool University Press, 1996. Th. Völling, „Plumbata - matiobarbulus - marzobarboulon, Bemerkungen zu einem Waffenfund aus Olimpia”, în Archäologischer Anzeiger, 1991, 287-298. M. Vujovic, „The Plumbatae from Serbia”, în Glasnik/ Journal of Serbian Archaeological Society, 25, 2009, 203-218. 64 1 2 3 4 5 6 7 Pl. I. Piese de plumb din castrul roman de la Ili ua. 1-3. resturi de bronz; 4-6. opai ; 7. man on de bronz cu miez din fier. 65 1a 1b 3 2 4a 4b Pl. II. Piese din plumb de la Ili ua.1(a-b). capac de oglind ; 2. ram de oglind ; 3. capac de oglind ; 4 (a-b). capac de vas; 5. buton de mobilier. 66 5 1 2 3 4 Pl.III. 1. Plumbaria mamellata; 2. Bust imperial cu plumbatae Maximianus (290-292) dup Estiot 2008; 3. Model de plumbariae (dup Emery 2010, fig. 1); 4. Tipuri de plumbatae (dup Vujovic 2009). 67 Pl. IV 1. Plumbatae trilobate i plumbate mamillatae (dup De rebus bellicis); 2. Harta de r spândire a vârfurilor de plumbatae (dup Gonçavales 2016, Anexa XI). 68 1 2 3a 3b 4 5 Pl. V. Ili ua – piese din plumb. 1-4. ponduri; 5-6. greutate pentru firul de plumb; 7. disc din plumb. 69 1 2 Pl. VI. 1. Relief cu reprezentarea unui cântar din Neumagen (apud Mutz 1983, 16, fig.8); 2. Balan e i stadere de la Pompei (dup Tarpini 2001, 179, fig. 1o7). 70 1 2 Pl. VII. Ili ua – 1. Pondera; 2. Contrapondera. 71